Clima reprezinta rezultatul actiuni conjugate a factorilor climatogeni, la scara mare, planetara,
factori reprezentati prin: fluxul radiatiei solare, circulatia generala a atmosferei si aracteristicile suprafetei subiacente. In stadiul actual, omul nu poate schimbe clima dupa vointa sa, pentru ca mijloacele sale de actiune asupra ei sunt modeste si limitate. Fluxul radiativ solar si circulatia generala a atmosferei ies in afara sferei modificatoare a factorului uman. Actiunea omului asupra climei se rezuma la a-i influenta unele elemente ale sale in scopul ameliorarii regimului lor, prin interventia in special raportata la suprafata activa, careia i se modifica o parte
din proprietati.
In acest sens omul intervine prin mijloacele sale, pe mai multe cai in modificarea trasaturilor
suprafetei active si anume: prin irigatii, drenaje, inteleniri, impaduriri, desteleniri, defrisari, constructii hidrotehnice, canale, constructii diverse, metode diverse de prelucrare a solului si a cultivarii plantelor, de protectie a solului si plantelor contra inghetului etc. Suprafata activa receptioneaza influenta antropica si, la randul ei raspunde acesteia printr-o maniera diferita de cea anterioara, transpusa prin modificari aduse proprietatilor fizice ale aerului din straturile
inferioare ale atmosferei, marind sau micsorand spre exemplu gradul de umiditate al aerului, temperatura acestuia, amplitudinile variatiilor termice, frecventa si viteza vantului etc.
Irigatiile, ca raspuns al omului la un regim hidric si pluviometric deficitar, au ca scop crearea
unor conditii optime de dezvoltare pentru plante, prin umezirea solului asigurandu-li-se apa necesara in perioada de vegetatie. Ca suprafata activa solurile irigate se comporta asemanator cu cea a zonelor acvatice. Albedoul suprafetelor irigate se diminueaza (cu 9 10%), radiatia efectiva de asemenea (cu 9 50%), crescand in schimb cantitatea de radiatie solara absorbita si prin aceasta valorile bilantului radiativ care, pentru terenurile irigate, sunt cu pana la 60% mai mari decat pe terenurile neirigate. Caldura specifica mai mare a terenurilor irigate, face ca acestea sa se incalzeasca mai incet si sa retina mai mult timp caldura acumulata. Procesul de evaporare de deasupra solurilor irigate este intensificat. Pentru ca evaporarea unui gram de apa se face printr-un consum caloric de 559cal, solurile irigate au temperatura mai scazuta decat a celor neirigate, o temperatura mai redusa avand si stratul de la suprafata lor.